De ce Londra este capitala globala a spalarii de bani si de ce nu poate scapa?

Știati ca aproape jumatate sau 40% din toti banii murdari din lume trec prin Londra și prin teritoriile de peste mări ale Regatului Unit? Si nu vorbim de maruntis aici. În fiecare an, între 2 și 5% din PIB-ul global este spălat, ceea ce se ridică undeva între 835 de miliarde și 2,2 trilioane dolari pe an. Este vorba de foarte mulți bani murdari! Acești bani trec prin Londra, în special prin City of London si prin Insulele Virgine Britanice si Cayman. Aceasta simbioza parazitica a devenit atât de puternica ca o mare parte din economia Londrei depinde acum de aceasta industrie dubioasa. Si cum restul Angliei depinde de Londra, implicit si restul tarii depinde de aceasta mașinărie de spălat bani. Unii experți zic ca motivul adevarat al Brexit-ului a fost sa apere acest mecanism financiar complex de ochii curioși ai Bruxelles-ului…

O sa încerc sa va explic foarte pe scurt cum funcționează circuitul de spălare al banilor. El are trei etape: plasarea, stratificarea și integrarea. Plasarea înseamnă introducerea banilor murdari în sistemul financiar. Stratificarea înseamnă mutarea lor pentru a ascunde de unde provin. Iar integrarea îi readuce în economie perfect curati.

Iată cum funcționează: să presupunem că ești un funcționar guvernamental corupt de undeva din Asia sau Africa și ai furat 50 de milioane de dolari din țara ta. Nu poți pur și simplu să depui acești bani într-o bancă din Marea Britanie. Ar fi mult prea evident nu? Așa ca înființezi o companie fantomă, care este practic o afacere falsă si există doar pe hârtie. Ea nu produce nimic și nu oferă servicii, doar deține bani și active. Și aici devine parte integrantă a rețelei din Marea Britanie. Mai întâi, vă înregistrați compania-fantomă în Insulele Virgine Britanice, de exemplu, care este un teritoriu Britanic, ceea ce o aduce din punct de vedere tehnic sub jurisdicția Marii Britanii, deși operează cu propriile legi. Legile acolo sunt concepute să fie cât mai secrete posibil. Cel mai notabil este că nu trebuie să dezvăluiți public cine deține de fapt o companie aici. În schimb, puteți utiliza directori nominalizați, care sunt practic doar nume pe hârtie care ascund cine este adevăratul proprietar.

Odată ce aveți compania, puteți acum stratifica. Se crează companie după companie după companie, creând un labirint atât de complex încât forțele de ordine nu își pot da seama cine deține cu adevărat controlul aici. Gândește-te la ea ca la o ceapă care devine din ce în ce mai groasă pe măsura ce adaugi strat după strat. Acum vine partea utila. Folosești acea companie pentru a cumpăra proprietăți în Londra. Și mă refer la proprietăți serioase, nu la o case de consiliu ieftine prin ghetouri. Vorbim despre conace în Belgravia, case tip penthouse cu vedere la Hyde Park, blocuri întregi de apartamente în Kensington.

Ca să vă dau un exemplu: o proprietate de pe Buckingham Palace Road, deținută de o companie-fantomă înregistrată în Jersey (o altă dependență a coroanei Britanice), este evaluată la peste 215 milioane de dolari. Asta înseamnă cu tot cu amenitati si cheltuieli juridice 289 de milioane de dolari pentru o singură clădire. Și nimeni nu știe cine o deține de fapt!

Transparency International a constatat că peste 75% dincazurile de corupție care implică proprietăți în Marea Britanie, au folosit companii anonime înregistrate în jurisdicții secrete și 78% din aceste companii au fost înregistrate în teritorii de peste mări sau în dependențe ale coroanei Britanice. Insulele Virgine Britanice au apărut în 92% din cazurile de corupție la scară largă și spălare de bani investigate.

Dar de ce proprietăți în Londra? Ei bine, din trei motive. În primul rând, este o piata stabilă. Imobiliarele din Londra nu își pierd valoarea ca în alte tari cu instabilitate politică. În al doilea rând, sunt prestigioase. Deținerea unei proprietăți în Londra îți oferă legitimitate și statut. Și în al treilea rând, este o modalitate perfectă de a îngropa sume mari de bani în câteva proprietăți. După ce le deții câțiva ani, le vinzi, si acum poți transfera banii într-un cont al unei companii curate. Felicitări, banii tăi sunt spalati! Banii au provenit din investiții imobiliare în loc să fie furați din propria ta țară.

O alta metoda mai sofisticată folosită pentru spălarea banilor, este un trust. Un trust este un aranjament legal în care o persoană deține o proprietate în numele altcuiva. Adaugă un alt nivel de anonimat deoarece adevăratul proprietar nu este listat nicăieri în registrele publice. Regatul Unit are o industrie masivă a trusturilor, iar multe dintre aceste trusturi sunt înființate în locuri precum Jersey și Guernsey, care sunt dependențe ale coroanei si care oferă un nivel de secretivitate maxim.

Acum, iată unde intră în joc băncile din Marea Britanie. Băncile din UK au fost prinse în repetate rânduri facilitând spălarea banilor dar cu consecințe minime. Dar nu este vorba doar de bănci. Marea Britanie are un întreg ecosistem de profesioniști în domeniu. Vorbim despre contabili, avocați și agenți imobiliari care facilitează aceste lucruri. Aceștia sunt profesioniști legitimi la firme prestigioase și îi ajută pe infractori să-și ascundă banii. Potrivit Transparency International, 86 de bănci, 81 de firme de avocatură și 177 de instituții de învățământ au fost descoperite că au acceptat bani murdari. Și ce se întâmplă cu ei când sunt prinși? Ei bine, de obicei, li se da doar o amendă care reprezintă o parte foarte mica din banii pe care i-au câștigat permițând infracțiunea. Sistemul juridic din Marea Britanie ar trebui să-i prindă pe acești oameni, dar este complet defect. Regatul Unit are mai multe agenții si legi care ar trebui sa ii tragă la răspundere pe cei cu averi inexplicabile, și ar trebui să oblige oamenii să explice de unde provin banii lor dacă dețin active care nu se potrivesc cu venitul lor…. dar nu sunt aplicate aproape niciodată. Guvernul a trebuit să plătească taxe juridice masive in multe situații când ordinul este contestat și eșuează. Deci, sunt îngroziți să le folosească efectiv.

Haideți să vă dau un exemplu concret despre cum funcționează mecanismul asta în practică. Va prezint pe Isabelle dos Santos. Este fiica fostului dictator al Angolei și a devenit cea mai bogată femeie din Africa, în ciuda faptului că Angola este una dintre cele mai sărace țări de pe Pământ.

Nu este surprinzător că a fost acuzată în Angola de spălare de bani, delapidare și fraudă fiscală. Mai multe țări i-au înghețat activele. Și puteți ghici unde deține proprietăți? Dubai și Londra. A fost văzută bucurându-se în mod deschis de restaurante de lux din Dubai, în timp ce era o fugară căutată. Atât de defectuos este sistemul. Sau ce putem spune despre Sadi Gaddafi, fiul colonelului Gaddafi din Libia? El a cumpărat o casă de 10 milioane de lire sterline în Hamstead, Londra, folosind o companie anonimă înregistrată în Insulele Virgine Britanice.

După ce Gaddafi a fost răsturnat, guvernul de tranziție din Libia a trebuit să lupte în instanțele din Regatul Unit doar pentru a dovedi că proprietatea aparținea statului Libian deoarece a fost achiziționată cu fonduri de stat furate. Acum, în cele din urmă au câștigat, dar a durat ani și milioane de dolari în cheltuieli juridice.

Probabil vă întrebați, cum a ajuns Regatul Unit așa? Adevarul e ca nu a fost întotdeauna capitala mondială a spălării banilor. Ei bine, povestea începe în anii 1980 cu Margaret Thatcher, prim-ministrul Regatului Unit la acea vreme. Thatcher a deregulat industria serviciilor financiare în Ideea era să facă Londra competitivă cu New York-ul ca centru financiar global. Și a funcționat! Londra a devenit un succes global masiv. Dar liberalizarea a însemnat, de asemenea, că băncile și firmele financiare puteau opera cu mult mai puțină supraveghere. Asta a dus inevitabil la spălare de bani.

Apoi, în anii 2000, guvernul lui Tony Blair a încercat în mod activ să crească investițiile străine, ceea ce nu a făcut decât să pună gaz pe foc. Pentru că, pentru a realiza acest lucru, au creat ceva numit “viză de investitor Tier 1”, cunoscută și sub numele de “viză de aur”. Practic, dacă aveai 2 milioane de lire sterline de investit în UK ,puteai obține rezidența permanenta! Nimeni nu a pus întrebări despre proveniența acelor bani. Programul vizelor de aur a funcționat din 1994 până în 2022, iar în acest timp, mii de străini bogați și-au cumpărat rezidenta în Marea Britanie. În 2015, propria analiză a guvernului a descoperit probleme serioase cu programul, menționând că oferea verificări minime de securitate, dar l-au menținut în funcțiune încă șapte ani. Banii suntbani până la urmă, nu?

Oligarhilor ruși le-a plăcut absolut acest sistem. Au investit tone de bani în Londra, cumpărând proprietăți, cluburi de fotbal și afaceri. Cred că Roman Abramovici, cel care deținea clubul de fotbal Chelsea, este exemplul perfect în acest sens. El a cumpărat Zipnft, o companie petrolieră rusească, în circumstanțe extrem de dubioase. Cu banii din gaz si petrol Rusesc, a cumpărat Chelsea în 2003 pentru 140 de milioane de lire sterline, iar acțiunile sale l-au transformat într-o figură iubită în societatea Britanică. Nimeni nu a pus prea multe întrebări despre proveniența banilor pentru că treaba era buna pentru toată lumea nu? Abia după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022, guvernul Britanica luat măsuri în sfârșit. Dintr-o dată, au înghețat activele lui Chelsea, iar Abamovich a fost forțat să vândă clubul. Dar toată lumea știa despre acest context de zeci de ani. Informațiile erau acolo la vedere. Marea Britanie a ales pur și simplu să nu-i pese atâta timp cât banii continuau să curgă.

Războiul din Ucraina a fost de fapt un semnal de alarmă uriaș pentru cât de gravă devenise problema. Termenul “Londongrad” a început să apară peste tot în mass-media. Parlamentul Britanic a adoptat Legea privind Criminalitatea Economică în 2022, care trebuia să combată fraudarea de bani străini, și a promis să creeze un registru al entităților de peste hotare care dețin proprietăți în Regatul Unit, forțându-le să își dezvăluie proprietarii reali. Dar implementarea a fost lentă, iar aplicarea legii și mai lentă…

Și nu este vorba doar de Londra. Întreaga rețea financiara din UK cu sucursale în Edingburg, Manchester, Glasgow și Leeds, este literalmente concepută pentru asta. Dependențele Coroanei, Jersey și Isle of Man operează sub propriile sisteme juridice, dar au relații speciale cu Regatul Unit. Acestea oferă impozite mici sau zero, legi stricte privind secretele și stabilitatea jurisdicției Britanice. Teritoriile Britanice de peste mari,cum ar fi Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman și Bermuda, sunt și mai secrete. Insulele Virgine Britanice au peste 118.000 de companii active înregistrate acolo, în ciuda unei populații de doar 30.000 de locuitori. Adica insula asta ori este cea mai antreprenorială țară din toate timpurile, ori este dubioasă. Eu tind să cred ultima varianta…

Acestea pur și simplu nu sunt afaceri reale. Sunt doar structuri legale concepute pentru a ascunde proprietati si pentru a muta bani. Insulele Cayman sunt un alt jucător important. Găzduiește mii de fonduri speculative, vehicule de investiții și companii-fantomă. Acum,chestia cu aceste teritorii este că se află din punct de vedere tehnic sub legislația Britanică,dar își stabilesc propriile reglementări financiare astfel încât să poată oferi un nivel secret maxim, oferind în același timp clienților acces la instanțele și sistemele juridice Britanice dacă au nevoie de ele, precum și o oarecare siguranță prin faptul că Marea Britanie le va supraveghea. Ofera literalmente ce e mai bun din ambele lumi pentru infractori.

Regatul Unit nu este singurul loc unde se spală bani. Au concurența, în special din partea Emiratelor Arabe Unite, mai precis Dubai. Și asta pentru că Dubaiul a devenit recent atractiv în sensul că are stabilitate politică, o piață imobiliară înfloritoare și un nivel de supraveghere financiara guvernamentala foarte redus. Emiratele Arabe Unite au fost prinse permițând evaziunea sancțiunilor rusești, găzduind criminali rivalii Marei Britanii și permițând miliarde de bani din traficul de droguri să circule prin sistemul său bancar. Și la fel ca Londra, piața imobiliară din Dubai este plină de proprietăți deţinute de infractori. O anchetă numită Dubai Unlocked a dezvăluit că infractorii condamnați, fugarii și persoane sancționate dețin proprietăți în Dubai în valoare de miliarde de dolari. Vorbim despre traficanți de droguri, funcționari corupți,deținători de arme, orice. Dar iată diferența cheie. Dubaiul este încă relativ nou în acest joc. Marea Britanie face asta de zeci de ani. Infrastructura financiara este mult mai dezvoltată. Sistemul juridic este mult mai sofisticat, iar profesioniștii facilitatori, avocați, contabili și bancheri sunt mult mai experimentați. Dubaiul recuperează rapid teren dar poziția sa în orientul mijlociu cu acces limitat la piețele Europene și Americane il limitează.

UK a încercat sa își mai spele imaginea publica, în special dupa războiul din Ucraina care a pus lumina reflectoarelor pe activele rusești din Londra. Autoritățile au creat un registru al entităților de peste hotare, Au mărit finanțarea pentru agențiile de aplicare a legii cu aproximativ 400 de milioane de lire sterline pe an și au promis că vor lua măsuri împotriva facilitatorilor, dar experții sunt sceptici. Financial Times a scris în 2024 că, chiar și cu toate aceste reforme, Londra va continua să rămână în picioare atâta timp cât aplicarea legii rămâne slabă.

In esenta există un conflict de interese existențial aici. Nu este un secret că economia Britanică beneficiază masiv de toți acești bani murdari. Statutul Londrei ca centru financiar global depinde de asta! Piața imobiliară depinde de asta! Toate acele locuri de muncă pentru avocați, contabili și bancheri depind de asta! Deci există foarte puțină voință politică de a opri mașinăria de spălat. Unii experți zic ca adevăratul motiv pentru Brexit -ul votat în 2016 a fost termenul limită iminent pentru ratificarea tratatelor Europene anti frauda și transparenta fiscala , ce urmau sa intre în vigoare în UK în perioada 2019- 2023. Guvernul vorbește despre represiuni. Dar când vine vorba de implementarea unor măsuri dure care ar putea afecta economia, ezită. Acesta este același motiv pentru care Elveția a întârziat atât de mult să-și deschidă registrele și să se abată de la a permite spălarea banilor.

Adică, daca chiar se dorea, există multe lucruri pe care se pot face pentru a stopa fenomenul. Alte țări au adoptat o serie de mausuri diferite. După criza financiară din 2008, SUA, de exemplu, a implementat reguli mult mai stricte anti-spălare a banilor și le-au aplicat mult mai sever. Băncile sunt amendate cu miliarde de dolari pentru încălcări, nu doar câteva milioane. Au dat acuzații penale împotriva directorilor executivi, nu doar împotriva companiilor. Aceste măsuri au funcționat într-o oarecare măsură. SUA este încă un centru financiar major, dar nu este nici pe departe la fel de atractiv pentru escrocii de bani precum este Londra. Până când Marea Britanie nu se va angaja cu adevărat la reforme serioase și aplicarea legii,nimic nu se va schimba aici. Banii murdari vor continua să fie rulati prin Londra, infractorii vor continua să cumpere propietati în Londra, iar Marea Britanie va continua să beneficieze de statutul său de destinație principală pentru corupția globală. Este un sistem care funcționează extrem de bine, doar că nu pentru oamenii din tarile ai căror bani sunt furați…

Sper ca v-a placut acest articol. Va astept opiniile la sectiunea de comentarii sau pe pagina de Fb Romglezul Garcia Calavera. Daca v-a placut acest articol dati share. Puteti intra si pe pagina de Fb Romglezul Garcia Calavera si da un like pentru a va abona la viitoarele articole . Va mutumesc.

Vezi si alte articole despre viata in strainatate:

Vezi si alte articole din Romania:

Vezi si alte calatorii:

De ce Londra este capitala globală a spălării de bani si de ce fenomenul nu poate fi oprit?

Like this:

Related

Leave a ReplyCancel reply