Lisabona Portugalia Recenzie / Lisbon Portugal Review

Lisbon Vacation review English article

Lisabona, un diamant neslefuit la pret piperat. Prima vacanta din 2019 ne-a gasit in capitala Portugaliei, Lisabona. Am vrut de mult sa ajung in capatul Vestic al Europei si acum ma bucur ca am avut aceasta ocazie impreuna cu prietenii din Romania.

Am fost placut surprins sa vad ca Ryanair are zboruri zilnice din Manchester catre Lisabona, iar organizarea in UK la capitolul logistica, parcare la aeroport preplatita, transfer catre terminal este impecabila. Primul lucru de care ne-am lovit cand am aterizat a fost cautarea unui mijloc de transport catre oras. Fiind turisti prosti, ne-am dus la biroul de informatii din aeroport si i-am intrebat cum ajungem cel mai usor in Lisabona. Ei ne-au trimis la autobuzul Aerobus 1, care costa 4 EUR de persoana. Mai tarziu am aflat ca exista metrou si alte autobuze normale, unde platesti 1.5 EUR pe bilet de persoana. Asta e, am muscat-o, deci un sfat pentru toata lumea care vrea sa ajunga la Lisabona, luati metroul din aeroport!

Am gasit si un apartament dragut pe Booking.com langa Piata Rossio, care in poze parea foarte frumos dar la fata locului cam lasa de dorit. Dupa ce am fost intampinati de gazda, am fost imediat rugati sa platim taxa de turist ceruta de autoritatile locale in valoare de 2 EUR de persoana pe noapte, care trebuie sa fie platita separat. Stiam de taxa de pe site, dar totusi un extra cost de 48 de EUR pe langa cazarea deja achitata pare cam jecmaneala. Stiu ca toate orasele au o taxa similara, dar peste tot unde am fost nu am platit mai mult de 10-15 EUR, care erau deja inclusi in pretul cazarii. Am platit cu gandul ca se face ceva bun macar de banii aia, dar nu pot sa zic ca la sfarsitul vacantei am vazut mare lucru facut pentru turisti, ci mai mult pentru localnici.

Dupa ce am locuit un an in Marseille, pot zice ca zona in care am avut cazarea este foarte asemanatoare cu cartierul vechi Panier de acolo, dar mult mai putin renovat si in nevoie de lucrari de amenajare. Din pacate cam asta e povestea la tot orasul. Acest diamant neslefuit este un proiect in derulare cu succes partial. Nu pot zice ca exista zone frumoase in oras, ci doar anumite strazi frumoase. De multe ori te regasesti in situatia in care te plimbi pe o strada superba veche sau una cu magazine de lux, si imediat cum te-ai abatut la stanga te trezesti intr-o atmosfera de ghetou, favella. Cartierele istorice de genul Alfama sau Barrio Alto sunt frumoase, dar pot fi superbe daca s-ar face macar fatadele cladirilor. Unii zic ca asta face parte din farmecul orasului, dar cand vezi strada dupa strada si dupa iar alta strada numai cu cladiri darapanate, pline de grafiti si care dau sa cada , nu prea da bine la ochi.

Am lasat bagajele la cazare si am plecat la plimbare prin Piata Rossio unde ne-am oprit la cafea sa ne asteptam prietenii al caror avion a fost intarziat. Intr-un interval de 20 de minute, am primit zeci de oferte si intrebari de la vanzatori ambulanti daca vrem sa cumparam Marijuana, Hashish, Cocaina, Ochelari, Sepci. Toti isi fac treaba nestingheriti desi politia era la cativa metri departare. Am mai vazut astfel de fenomene si in alte orase precum Barcelona, dar parca nu la scara asta. Macar trebuie sa recunosc ca oamenii incearca si muncesc ceva, nu doar stau la mana intinsa cu zecile ca in centrul orasului Marseille.

Ne-am continuat drumul pe principala cale pietonala Rua Augusta, o artera plina de magazine si de terase care se termina intr-un frumos Arc de Triumf si in principala piata de pe faleza, Praca do Comercio. In aceasta zona centrala zarim faimoasele tramvaie de epoca si gasim multe din atractiile orasului, printre care recomand o urcare cu liftul Santa Justa – privelistea de sus este superba.

In prima seara ne-am oprit la restaurantul recomandat de cei de la cazarea noastra. In zona centrala cam toate restaurantele ofera meniuri traditionale pe baza de peste si fructe de mare si au meniuri in mai multe limbi. Ce veti observa probabil, este ca seara pe langa vanzatorii de narcotice cu care deja ne-am obisnuit, mai apare un speciment de vanzator care orice Roman care a fost in statiunea Mamaia il cunoaste: chelnerul care te invita insistent pe strada la el in restaurant. El stie sa te salute in orice limba si te asigura ca la el e cea mai buna mancare si daca ai facut greseala sa il bagi in seama, se va tine dupa tine mult timp. Am ajuns la localul cautat, si dupa ce ne-am pus la masa, chelnerul prietenos ne-a adus pe masa fara sa ne zica nimic paine, branza traditionala si mici conserve de pateu de sardine. Obisnuiti ca in Franta sau Spania cu astfel de servicii si mici gustarele din partea casei, am bagat in noi cu pofta si foame. La sfarsitul pe nota, am aflat cu stupoare ca acele mici gustarele si painea, au fost 18 EUR. Asa ca ajungem la al doilea sfat in Portugalia: INTOTDEAUNA INTREBATI CAT COSTA inainte sa incepeti sa mancati ce vi se aduce necerut la masa! Nota finala a fost in general intre 80-120 de Euro pentru 4 persoane, un pret mediu pentru orasele turistice din Vestul Europei, dar mult prea mare pentru nivelul de trai din Portugalia si pentru ce are de oferit acest oras in comparatie cu altele.

Urmatoarea zi, ne-am indreptat spre faleza raului Tagus unde ne-am oprit la o Sangria la o terasa superba ce privea spre micul Golden Gate al Portugaliei, Podul rosiatic suspendat “25 Aprilie” (un nume…. neinspirat parerea mea). Dupa am continuat pe faleza spre cartierul Alfama unde sunt localizate Catedrala Veche si Castelul Sao Jorge. Pe masura ce te departezi de zona renovata din centru, peisajul devine mai “rustic”. Daca la strada principala pe unde circula tramvaiul este relativ ok, orice alta strada din cartierul istoric Alfama te va intampina atat cu farmec vechi dar si cu grafiti si multe cladiri neingrijite cu rufe atarnate, ferestre lipsa, tencuiala cazuta. Castelul Sao Jorge te intampina cu multi soferi insistenti de taxi si de tuk tuk dornici sa iti faca turul orasului, dar dupa aia iti ofera o gradina inalta superba cu niste privelisti la fel de superbe de pe zidurile castelului. Din pacate doar atata a ramas din castel, interiorul castelului fiind redus doar la cateva ziduri si o gradina frumoasa cu pauni. Ne-am continuat traseul prin spatele castelului pe niste alei cam dubioase dar foarte pitoresti am inceput sa cautam un restaurant. Localul tinta s-a dovedit a fi doar o patiserie asa ca am ajuns din pura nimereala la un local absolut grozav, localizat intr-o curte interioara rezidentiala inchisa , unde ajungeai printr-un gang ingust ornat cu bolta si luminite slabe. Localul se numeste Lautasco, nu are cele mai mici preturi dar are printre cele mai bune preparate de peste care le-am mancat in Portugalia.

[Citeste mai departe dupa poze]

In a treia zi aveam in program sa ajungem pe celalalt mal al Raului in cartierul Almada. Se poate ajunge peste pod cu trenul sau autobuzul sau varianta cea mai frumoasa cu ferry-ul. In centrul orasului sunt 2 gari maritime, pentru a ajunge la statuia lui Iisus (sora mai mica a celei din Rio De Janeiro) trebuie mers la gara Cais do Sodre. O traversare cu Ferry-ul a costat doar 1.25 EUR de persoana dar vaporasele nu sunt chiar un exemplu de urmat in transportul in comun (era asa un fel de CFR de al nostru pe apa). Am vazut totusi in oras pe alte linii si ferry-uri moderne si rapide.

Ajunsi pe malul celalalt la statia Cacilhas am descoperit cu placere un obiectiv care nu este deloc publicizat, respectiv o fregata din 1843 restaurata si transformata in muzeu, al carui interior se poate vizita. Din pacate aceasta a fost singura atractie care iti aminteste de imperiul comercial maritim mondial si de gloria maritima de odinioara a Portugaliei. Nu inteleg nici acum de ce guvernul acestei tari isi ignora si nu isi promoveaza propia istorie, realizari si descoperiri precum cele ale lui Vasco da Gamma. In schimb in oras vezi ca turist numai chestii cu sardine, chestii din dop de pluta si faianta. Ai crede ca asta e o natie de faiantari si pescari, nu ca ar fi fost vreodata cel mai bogat oras din Europa si ca ar fi avut un imperiu cu colonii pe toate continentele lumii.

[Citeste mai departe dupa poze]

De la fregata am hotarat sa nu o luam prin cartier, ci am ales sa o luam pe faleza cu gandul ca e mai frumos pe acolo. Ne-am inselat amarnic, faleza pe acest mal este compusa din halele abandonate ale flotei de pescadoare de mult disparuta si ofera un peisaj cam dezolant. Dar din fericire exista si lumina la capatul tunelului si in cazul de fata la capatul falezei parasite am dat de un mic restaurant pescaresc care oferea cea mai buna priveliste cu podul si Lisabona pe fundal. (se numeste Restaurante Ponto). Imediat langa incepe drumul de urcare catre statuia lui Iisus.

Complexul turistic din jurul statuii de pe deal l-am gasit in constructie, dar principalele atractii sunt statuia si parculetul din jurul statuii. Desi privelistea de la baza statuii este grozava, tot recomand neaparat si o urcare cu liftul pana la picioarele statuii pentru o perspectiva de 360 de grade de la inaltime. Este pur si simplu fantastica! Aici te simti un pic si in Rio de Janeiro si in San Francisco, una din zilele cele mai frumoase din vacanta.

[Citeste mai departe dupa poze]

Urmatoarea zi am dedicat-o excursiei la oraselul turistic Sintra de langa Lisabona. Acest oras de munte plin de castele este foarte accesibil, fiind statia terminus a liniei suburbane de tren care pleaca din gara centrala Rossio. Trenurile suburbane merg pe regim de metrou, sistemul fiind similar cu RER din Paris, S-Bachn in Germania sau Cercanias din Madrid. Din pacate starea trenurilor si a statiilor lasa foarte mult de dorit, nu exista statie sa nu fie plina de graffiti si nu credeam ca o sa vad in vreo gara din Vestul Europei panouri de informare pe tub catodic. In comparatie in Franta si Spania, aceste sisteme sunt impecabile. In Sintra cum iesi din gara esti pur si simplu asaltat de taximetristi si ghizi turistici care insista intr-un mod foarte badaran sa mergi cu ei si incearca insistent sa iti explice ca ai de mers o ora pe jos pana la castel si ca nu se merita. Pentru ca dupa ce ai stat 45 de minute in tren, vrei sa te sui direct in alta masina sa stai jos si sa vezi totul din mers in fuga nu?? Unde e frate logica in asta?

Traseul din satul Sintra prin Parcul National da Pena catre ramasile castelului Maur si mai departe catre Palatul da Pena implica ceva urcus si este un pic obositor daca nu ai conditie fizica, dar merita. Drumetia prin padure si munte ofera peisaje foarte frumoase ale regiunii. Castelul Maur este de fapt cateva ramasite de ziduri ale fortaretei musulmane, atractia principala fiind Palatul da Pena de langa.

Acest palat colorat foarte aprins, este proiectul de suflet al regelui artist Ferdinand si imbina mai multe stiluri. Culorile si arhitectura asemenatoare unui castel din nisip au fost inspiratie pentru multe alte castele, inclusiv unele mai recente precum cel din faimosul parc Walt Disney.

Zona este foarte frumoasa si ofera un pic de aerisire fata de zona Metropolitana urbana aglomerata a Lisabonei. Din pacate dupa lasarea serii, tot satul este mort si singurul lucru de facut aici e sa mergi spre gara.

[Citeste mai departe dupa poze]

In penultima zi am ramas in oras si ne-am indreptat spre faimoasele funiculare ale Lisabonei, respectiv urcat de langa gara Rossio cu Ascensor da Gloria, plimbat prin cartierul istoric Barrio Alto si coborat cu Ascensor da Bica. Iti sare imediat in ochi funicularul Gloria, si nu prin frumusetea lui , ci prin starea neingrijita si plina de graffitti in care este. Pentru o atractie principala a orasului este destul de rusinos. Nu stiu pe ce se duc banii din taxa aia de turist ceruta de primarie, dar nu prea se vede baieti. Rusinica Lisabona la capitolul acesta. In capatul de sus al funicularului Gloria macar sunteti primiti cu o priveliste foarte frumoasa de la Miradouro de São Pedro de Alcântara. Cartierul Barrio Alta este frumusel ziua, dar iese in evidenta noaptea, fiind zona principala de baruri si cluburia orasului. Merita vizitata noaptea , mai ales in weekend! Si ca bonus: va pot zice ca in unele baruri si cluburi din Lisabona se fumeaza!

Am salvat o zi si pentru a vizita partea noua a orasului. Cu metroul ajungem la statia Oriente unde gasim un acvariu frumusel (Oceanario), o telegondola si un turn denumit Vasco da Gama , care e de fapt un hotel de lux. Un mare plus totusi orasului pentru sistemul de metrou, care desi nu iese in evidenta la design, este totusi foarte eficient, curat si modern.

In concluzie as putea zice ca Lisabona merita vizitata, dar este dupa cum am mai zis si inainte un diamant nepolizat, un proiect in derulare ce meria imbunatatiri. Foarte multe zone trebuie puse la punct inainte de a fi recomandat si recunoscut mondial ca un oras turistic de top. Desi nu credeam ca o voi zice vreodata, la Marseille si zona Provence este mai frumos si este mult mai bine pus la punct din orice punct de vedere, mai ales ca preturile si cheltuielile sunt cam aceleasi intre cele doua orase.

Daca ti-a placut acest articol , vezi si alt articol despre calatoriile noastre din lista de dedesubt , de asemenea vezi si pagina site-ului de Fb GarciaCalavera.com , care daca va place ii puteti da un like pentru a fi la curent cu viitoarele articole.

Vezi si alte calatorii:

Vezi si alte articole despre viata in strainatate:

Vezi si alte articole din Romania:

Lisabona Portugalia Recenzie / Lisbon Portugal Review

Lisbon Vacation review English article

Like this:

Related

Leave a ReplyCancel reply